Torticolis este cunoscut sub denumirea științifică de retracția unilaterală a mușchiului sterno-cleido-mastoidian.
Practic se constată de fapt o poziție asimetrică a capului și gâtului (poziție strâmbă cum s-ar spune popular).
Torticolis este o afecțiune des întâlnită la nivelul gâtului și este reprezentată de flexia, extensia sau răsucirea mușchilor gâtului dincolo de poziția lor normală. În torticolis, gâtul ține să se răsucească într-o parte, provocând înclinirea capului. Torticolisul este însoțit de durere și de limitarea mișcărilor capului.
De obicei se constată în urma examenului clinic, că este rezultatului unei musculaturi slăbite din cauza menținerii timp îndelungat a unei posturi incorecte a corpului sau din cauza suprasolicitării.
Se pare că predispoziția spre torticolis o au femeile însă această afecțiune apare și la bărbați.
Pentru un diagnostic corect, medicul va cere o serie de analize amănunțite precum și efectuarea unui RMN.
Medicul specialist poate spune de ce fel de tip de torticolis ai, în funcție de simptomatologie și de momentul apariției afecțiunii. Torticolisul poate fi obișnuit, congenital, spasmodic sau simptomatic.
Afectează pacienții pe o scurtă perioadă de timp. Simptomele ușoare se resimt sub forma unor dureri moderate ca urmare a unei poziții incorecte adoptate în timpul somnului, sau după o mișcare bruscă a gâtului. Acest tip de afecțiune nu necesită tratament adecvat.
Se descoperă la bebeluși, la naștere sau la scurt timp după naștere. Copilul în timp va obține un control mai mare a mușchilor gâtului, însă în caz de torticolis copilul va ține capul într-o poziție înclinată. Mușchiul gâtului prezintă o contractură unilaterală, afecțiune care se numește torticolis congenital. Netratat, torticolisul congenital poate provoca fibroza musculaturii cervicale care va avea ca efect o limitare a posibilităților de mișcare a capului, precum și alte afecțiuni care se vor instala odată cu înantarea în vârsta.
Torticolisul congenital nu are o cauză bine definită, în sensul că nu se știe cu exactitate ce anume cauzează scurtarea mușchiului sterno-cleido-mastoidian.
Este o afecțiune dureroasă caracterizată prin contracția involuntară a mușchilor gâtului. Astfel capul este nevoit să se întoarcă într-o parte sau chiar să fie o mișcare necontrolată a capului de genul înainte-înapoi.
Este din fericire o boală rar întâlnită, apare adesea la persoanele de vârstă mijlocie și vârstice, iar simptomele se instalează treptat.
Cel mai frecvent tip de torticolis spasmodic, este acela când bărbia este trasă spre umăr. Desigur pozițiile nefirești ale capului pot fi unul din simptomele pe care le au acești pacienți alături de dureri de gât și cap, dureri care pot iradia și la nivelul umerilor.
Nu este o afecțiune în sine, ci unul dintre simptomele secundare ale unei afecțiuni, precum leziuni ale coloanei cervicale. Apare în mod spontan, fiind rezultatul unor afecțiuni mai vechi precum infecții netratate, afecțiuni la nivelul mușchilor gâtului, traume.
Cauzele apariției torticolisului nu sunt cunoscute. La copiii foarte mici se suspectează deseori a fi o poziție nefireasca a fătului, care are ca rezultat rănirea mușchilor gâtului.Torticolisul poate fi cauzat și de iritarea ligamentelor, sau de o mișcare bruscă și puternică localizată la nivelul gâtului.
Simptomele în cazul torticolisului pot apărea brusc și se pot agrava în timp, dacă pacientul nu urmează un tratament adecvat. Simptomul cel mai des întâlnit este legat de faptul că oamenii stau cu capul întors într-o pozitie nefirească care nu e adecvată pentru o postură corectă. Există și alte tipuri de manifestări, pe lângă incapacitatea de a întoarce/mișca în mod natural capul:
-prezența dureri în zona cefei și a umerilor ca urmare a tensionării mușchilor.
-rigiditatea gâtului care se manifestă sub forma de înțepenire cu senzație de arsură și crampe dureroare.
-umerii au o poziție nefirească (pot fi unul mai ridicat ca celălalt)
-bărbia deseori este lăsată într-o parte;
-spasme musculare se regăsesc la niveul gâtului;
In cazul copiilor simptomatologia diferă puțin și este caracterizată prin:
-înclinarea capului într-o parte
-aplatizarea pe o parte a capului
-mișcare limitată a capului și gâtului cu episoade de vomă în cazul în care bebelușul este mutat într-o poziție diferită
-caracteristicile asimetrice ale feței.
In cazuri mai grave se poate ajunge la simptome precum:
-Febră;
-Dificultăți de respirație(respirație sacadată);
-Dificultăți privind deglutiția;
-Dificultăți privind modul de articulare a cuvintelor;
-Senzație de amorțire;
-Slăbiciune la nivelul brațelor si al picioarelor.
Scopul tratamentului în caz de torticolis este acela de a decontracta mușchii gâtului. Pentru acest lucru, medicul specialist poate recomanda mai multe tipuri de tratament: tratamentul medicamentos, fizioterapia, terapia combinată, sau repaus.
Terapia combinată necesită asociere cu mai multe terapii și proceduri specifice, în funcție de simptomele resimțite de pacient și de avansul bolii. Scopul terapiei combinate este acela de ameliorare a durerilor și cresterea mobilității pacientului. O astfel de terapie combinată presupune un mix de tratamente precum cel medicamentos, proceduri de fizioterapie, masaj medical și gimnastică medicală.
Kinetoterapia ajută la corectarea poziției capului și gâtului. Sedințele presupun nu numai exerciții fizice de un anume tip, ci și masaj medical. Kinetoterapeutul mai poate recomanda stretching, exerciții de întindere și relaxare. Exercițiile de kinetoterapie pentru torticolis presupun exercitii de gât executate în mod progresiv, pentru ca pacinetul să se simtă confortabil și să evolueze treptat. Exercițiile specifice constau în mișcarea capului înspre lateral din ce în ce mai mult, apoi se încearcă menținerea capului în poziția finală cât mai mult timp posibil, pentru a întări musculatura slăbită. Dacă pacientul are dificultăți în a efectua aceste mișcări, poate fi ajutat de o altă persoană care să-l ajute să progreseze. In mod normal, aceste exerciții se realizează în fața unei oglinzi, pentru a se vizualiza progresul obținut și pentru a executa mișcările în mod corect după îndrumarea kinetoterapeutului.
Procedurile de fizioterapie, prin intermediul curenților dinamici de medie și joasă frecventă, au și ele efecte benefice asupra pacienților suferinzi de torticolis, acestea reușind atât să combată durerea resimțită, cât și să relaxeze considerabil musculatura afectată. In plus, se remarcă o îmbunătățire considerabilă a circulației sangvine la nivel local, însoțită de îmbunătățirea tonusului muscular.
Odihna, repausul sunt recomandate mai ales în cazurile ușoare de torticolis, cele care se manifestă pe o perioada scurtă de timp. In mod normal, în câteva zile simptomele ar trebui să treacă de la sine. Chiar și în aceste situații însă, se recomandă evitarea mișcărilor bruște ale capului și gâtului. Pentru a grăbi recuperarea, de mare ajutor sunt compresele cu apă călduță sau cu geluri/unguente antiinflamatoare.
Chiar dacă inițial poate părea o afecțiune banală, netratată adecvat și în mod corect ea se poate agrava, devenind o problemă medicală permanentă.